Asociația Ținutul Buzăului a prezentat un bilanț la 18 luni de la obținerea statutului de Geoparc, conform căruia numărul numărul turiștilor s-a dublat față de anii anteriori.
Dacă în anul 2021 și 2022 județul Buzău a atras circa 67.000 și 87.000 de vizitatori, conform INSSE, rezultatele preliminare arată că în anul 2023, în zonă au ajuns peste 69.000 de vizitatori doar în primele 6 luni ale anului, și asta în afara sezonului turistic. Se preconizează un total peste 150.000 de vizitatori până la finalul sezonului, dublu față de anii trecuți.
În martie 2022, după eforturi susținute, Asociația și Consiliul Județean Buzău reușeau să includă Ținutul Buzăului în clubul select al Geoparcurilor UNESCO.
Potrivit unui comunicat de presă, bilanţul Ţinutul Buzăului, la 18 luni de la obţinerea statutului de Geoparc arată astfel:
– Noi finanţări şi zeci de proiecte implementate de Asociaţia Ţinutul Buzăului, Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti, împreună cu partenerii
– Peste 150.000 de turişti în zonă, în sezonul 2023, dublu faţă de anii anteriori, şi peste 150.000 de euro atraşi prin proiecte de către Asociaţia Ţinutul Buzăului
– 8 laboratoare de ştiinţă înfiinţate în şcoli şi 2 centre locale de reciclare a plasticului
– Primele 2 ediţii ale Pieţei Artizanilor, desfăşurate în 2022-2023
Comunităţile din Ţinutul Buzăului cunosc o dezvoltare impresionantă datorită proiectelor implementate de Asociaţia Ţinutul Buzăului şi Consiliul Judeţean Buzău, împreună cu partenerii, în cursul ultimului an şi jumătate, după ce organizaţia a obţinut statutul de Geoparc Internaţional UNESCO pentru zonă. Comparativ cu anii anteriori, numărul de turişti se va dubla până la finalul acestui sezon, ajungând la peste 150.000 de vizitatori.
Eforturile de creare a unei economii locale sustenabile au deja un impact palpabil asupra regiunii, aducând laboratoare de ştiinţă cu dotări moderne, facilităţi pentru reciclarea PET-urilor, ateliere educaţionale pentru elevi, trasee noi şi centre de vizitare pentru turişti, târguri pentru promovarea meşteşugurilor tradiţionale şi a gastronomiei locale, precum şi fonduri noi pentru comunele din zonă.
În martie 2022, după eforturi susţinute, Asociaţia şi Consiliul Judeţean Buzău reuşeau să includă Ţinutul Buzăului în clubul select al Geoparcurilor UNESCO. Aici se află atracţii turistice renumite, precum Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul roşu de la Colţi (vezi video).
În cele 18 luni de la obţinerea statutului UNESCO, Geoparcul a demarat numeroase proiecte de dezvoltare durabilă, implicare civică, educaţie, economie şi protecţia mediului, de care beneficiază atât populaţia locală, cât şi antreprenorii mici, turiştii şi administraţiile locale.
Apartenenţa la reţeaua Geoparcurilor a adus cu sine un potenţial uriaş de promovare, inclusiv la nivel internaţional, şi oportunităţi noi de atragere de fonduri. Primăriile pot obţine acum statutul de comună de interes turistic şi beneficiază de punctaje mai mari pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare locală. Cu sprijinul Asociaţiei, Primăria Scorţoasa şi Primăria Bozioru au obţinut deja statutul de comune cu potenţial turistic.
Tot în colaborare cu cele două primării, Geoparcul a amenajat două “Mori de Plastic- puncte locale de reciclare care deservesc câte 4-5 comune şi ajută comunităţile să-şi proceseze local deşeurile şi să le transforme în materie primă. Moara din Scorţoasa va deveni inclusiv centru educaţional şi de practică pentru reciclare.
“De 1 an şi jumătate, Geoparcul Internaţional UNESCO Ţinutul Buzăului este un motiv de mândrie locală, dar şi unul dintre reperele ce oferă judeţului Buzău un loc de cinste pe harta turismului responsabil. Acreditarea UNESCO a Geoparcului Ţinutul Buzăului poate fi privită din mai multe perspective, dar vreau să menţionez două. Este, cu siguranţă, o răsplată a eforturilor celor trei parteneri, ce şi-au dat mâna pentru dezvoltarea durabilă şi armonioasă a acestui teritoriu. Dar cred că cel mai important aspect face referire la punerea în valoare a unor comunităţi, tradiţii şi locuri pe care noi, buzoienii, le preţuim şi care reprezintă marea noastră moştenire culturală”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu.
“Partea frumoasă în a avea un Geoparc este că acest tip de teritoriu nu doarme niciodată. Sau, ca să fac o glumă, echipa nu doarme niciodată. Dincolo de misiunea noastră de a dezvolta Ţinutul Buzăului avem deja şi a doua misiune, de a păstra statutul de Geoparc International UNESCO. Cu mai mulţi parteneri care se concentrează pe acest lucru, rezultatul este că Ţinutul devine un teritoriu efervescent, care se dezvoltă mai repede decât alte zone. La mai puţin de un an de la obţinerea statutului, am început deja să ne pregătim pentru vizita de revalidare, care va avea loc în 2025”, spune Răzvan-Gabriel Popa, Asociaţia Ţinutul Buzăului, managerul Geoparcului UNESCO.
* Educaţie altfel, cu fonduri private sau din proiecte internaţionale
Pe lângă sprijinul financiar oferit de Consiliul Judeţean Buzău, Asociaţia a atras la rândul ei fonduri de peste 150.000 euro, prin implicarea în proiecte internaţionale şi prin sponsorizări ale companiilor mari din România. Cel mai recent proiect câştigat, în valoare de 40.000 de euro, îi va ajuta pe profesori să desfăşoare ore în aer liber în zone precum Vulcanii Noroioşi, având la bază o colaborare cu geoparcuri din Norvegia, Irlanda şi Italia.
Din astfel de sponsorizări şi proiecte s-au “născut” deja 8 laboratoare de ştiinţă- FutureLabs – în care copiii studiază rocile cu fosile şi cristalele din zonă folosind microscoape digitale şi alte echipamente moderne, regăsind astfel plăcerea învăţării. Alte iniţiative includ ateliere de supravieţuire în natură cu copii, vizite ale grupurilor de elevi din străinătate, ateliere de dezvoltare a competenţelor personale necesare pe piaţa muncii şi dezvoltarea unui laborator ştiinţific mobil – Laboratorul Umblător – pentru activităţi educaţionale în licee, şcoli şi în aer liber.
* “Laborator natural” de cercetare pentru oamenii de ştiinţă
În parteneriat cu Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, Geoparcul a demarat anul acesta un proiect de cercetare în adâncime a Vulcanilor Noroioşi şi a altor obiective geologice din zonă, cu scopul de a înţelege structurile subterane şi a stabili de ce acestea formează vulcani cu forme şi comportament diferit la suprafaţă. Înţelegerea a ceea ce este în interiorul pământului va fi de mare interes pentru turişti şi va avea o mare valoare educaţională pe viitor.
În prezent, se depun eforturi pentru înfiinţarea unui centru de vizitare modern, în comuna Colţi, care va combina tehnici moderne (holograme şi video mapping) cu o colecţie de fosile, chihlimbar şi roci. Punctul de vizitare “25 MILLION” va spune povestea formării chihlimbarului şi a modului în care mediul din zonă arăta în urmă cu 25 de milioane de ani.
În paralel, Geoparcul caută soluţii pentru conservarea trovanţilor de la Ulmet şi analizează structura geologică de sub Mănăstirea Răteşti, avariată în urma unui cutremur. Aceasta a fost scanată cu drone, care au coborât prin tavanul prăbuşit al mănăstirii, pentru a prezerva digital interiorul, inclusiv picturile şi sculpturile.
* Promovarea traseelor turistice şi a tradiţiilor locale
În colaborare cu comunitatea Slow Food Buzău Land, Asociaţia s-a implicat în organizarea Pieţei Artizanilor – susţinând producătorii locali şi proprietarii de pensiuni care promovează hrană sănătoasă şi sustenabilă. Mulţi vizitatori au avut astfel ocazia să descopere şi să achiziţioneze produse locale de calitate, de la cârnaţi de Pleşcoi şi berea locală, Colţi Amber Ale, la vinuri de Dealu Mare şi multe alte preparate tradiţionale. Următoarea ediţie are loc pe 23-24 septembrie, la Berca.
Turiştii au descoperit noi trasee marcate, alături de panouri atractive, care explică într-un limbaj uşor de înţeles evoluţia geologică a anumitor zone de-a lungul milioanelor de ani. Prin înfiinţarea de noi puncte de vizitare şi dotarea celor deja existente, Geoparcul creează pentru turişti o experienţă completă, care cuprinde atât istoria geologică a acestei regiuni interesante, cât şi poveştile din jurul exploatării chihlimbarului şi a tradiţiilor de sute de ani ale oamenilor locului.
Rezultatele nu se lasă deloc aşteptate, atractivitatea zonei crescând exponenţial. Dacă în anul 2021 şi 2022 judeţul Buzău a atras circa 67.000 şi 87.000 de vizitatori, conform INSSE, rezultatele preliminare arată că în anul 2023, în zonă au ajuns peste 69.000 de vizitatori doar în primele 6 luni ale anului, şi asta în afara sezonului turistic. Se preconizează un total peste 150.000 de vizitatori până la finalul anului, dublu faţă de anii trecuţi.
Mai multe despre proiectele derulate de Geoparcul Ţinutul Buzăului puteţi afla accesând website-ul https://tinutulbuzaului.org/
*** Despre Asociaţia Ţinutul Buzăului
Asociaţia Ţinutul Buzăului este organizaţia care manageriază Geoparcul Internaţional UNESCO Ţinutul Buzăului, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti. Este o organizaţie non-guvernamentală care derulează proiecte de dezvoltare durabilă, implicare civică, educaţie, economie şi protecţia mediului. În perioada 2020-2022, alături de Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti, Asociaţia Ţinutul Buzăului a realizat demersurile pentru dobândirea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO pentru acest teritoriu. Misiunea acesteia e de a construi un model de dezvoltare sustenabilă folosind ca resursă primară patrimoniul natural şi cultural al zonei.
Asociaţia include specialişti în geologie, ştiinţe socio-culturale, dezvoltare sustenabilă, arii protejate, educaţie, design grafic, IT, implicarea comunităţii, management de destinaţie şi conservarea patrimoniului natural şi cultural. Scopul lor este de a îmbunătăţi calitatea mediului şi viaţa comunităţilor din zonă, dezvoltând capacitatea acestora de decizie şi mobilizare şi promovând dezvoltarea turismului alternativ, în armonie cu mediul.
