„Statutul de geoparc global UNESCO este un brand care recunoaşte valoarea geologică a unei regiuni, similar cu ceea ce înseamnă o stea Michelin pentru un restaurant“, explică oficialii UNESCO pe site-ul organizaţiei La nivel mondial, există 195 de geoparcuri în 48 de ţări, iar alte sute de proiecte de geoparc sunt în derulare, scrie zf.ro.
Ţara Haţegului şi Ţinutul Buzăului sunt singurele două geoparcuri UNESCO pe care le are România, alte patru proiecte fiind aspirante la acest titlu – Oltenia de sub Munte, Carpaterra (Geoparcul Perşani), Dobrogea Chimerică şi Geoparcul Munţii Gutâi (Geoparcul Minier Baia Mare).
Aflat în strânsă legătură cu ideea de biodiversitate şi de protejare a mediului, acest concept este o poartă deschisă pentru dezvoltarea turistică şi, prin urmare, economică a zonelor valoroase din punct de vedere natural. Scopul nu este neapărat creşterea numărului de turişti, ceea ce ar putea ameninţa biodiversitatea, ci menţinerea lor pentru o perioadă mai lungă.
„Am putea avea minimum zece astfel de teritorii în România, dar ne lipsesc viteza de reacţie şi implicarea. Noi nu prea suntem obişnuiţi să cooperăm“, spune Alexandru Andrăşanu, directorul geoparcului Ţara Haţegului, citat de zf.ro.
„Statutul de geoparc se obţine doar din partea UNESCO, prin evaluarea teritoriului cu accent pe biodiversitate. La nivel mondial, există 195 de geoparcuri în 48 de ţări, iar alte sute de proiecte de geoparc sunt în derulare. Alţii se mişcă mult mai repede decât noi“, spune Florin Stoican, preşedintele asociaţiei Kogayon şi coordonatorul proiectului geoparcului aspirant Oltenia de sub Munte.
Reţeaua geoparcurilor a fost luată sub umbrela UNESCO în 2015, când existau deja mai multe astfel de locuri, extinzându-se ulterior. În România, toate datele referitoare la acest concept sunt gestionate de Forumul Naţional al Geoparcurilor, condus de Alexandru Andrăşanu.
„Vedem că idei precum sustenabilitatea şi dezvoltarea durabilă au devenit la modă de ceva vreme, dar noi le aveam deja integrate în modelul geoparcurilor, noi ne concentrăm de mult timp pe conservarea naturii“, mai spune Florin Stoican.
Astfel, extinderea reţelei de geoparcuri din România ar fi o metodă în plus de susţinere a mediului şi a biodiversităţii, într-o perioadă în care acest discurs a acaparat tot mediul public şi privat. Statutul de geoparc UNESCO impune un tip de dezvoltare locală durabilă pe mai multe direcţii: educaţie bazată pe ştiinţă, economie locală sustenabilă, dezvoltare turistică, dezvoltarea comunităţii, recuperarea tradiţiilor zonei, toate cu focus asupra protecţiei naturii.
„Statutul de geoparc global UNESCO este un brand care recunoaşte valoarea geologică a unei regiuni, similar cu ceea ce înseamnă o stea Michelin pentru un restaurant“, explică chiar oficialii UNESCO pe site-ul organizaţiei.
Ţinutul Buzăului
Cel mai nou geoparc UNESCO din România este Ţinutul Buzăului, un proiect pentru care asociaţia cu acelaşi nume a lucrat timp de 16 ani. Proiectul a fost iniţiat de Răzvan Popa, un cercetător român care este în prezent profesor la o universitate din Elveţia, şi a fost atestat pe 13 martie 2022, potrivit zf.ro.
„Misiunea asociaţiei Ţinutul Buzăului este de a construi un model de dezvoltare sustenabilă folosind ca resursă primară patrimoniul natural şi cultural al zonei. Asociaţia include specialişti în geologie, ştiinţe socio-culturale, dezvoltare sustenabilă, arii protejate, educaţie, design grafic, IT, implicarea comunităţii, management de destinaţie şi conservarea patrimoniului natural şi cultural. Scopul lor este de a îmbunătăţi calitatea mediului şi viaţa comunităţilor din zonă, dezvoltând capacitatea acestora de decizie şi mobilizare şi promovând dezvoltarea turismului alternativ, în armonie cu mediul“, spune Răzvan Popa.
Aflat la limita dintre dealuri şi munţi, Ţinutul Buzăului este un teritoriu complet rural care se întinde pe o suprafaţă de peste 100.000 de hectare şi are o populaţie de circa 43.000 de oameni în cele 18 comune componente. Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul roşu de la Colţi sunt printre cele mai renumite atracţii ale acestei regiuni pitoreşti din zona de curbură a Carpaţilor, regiune denumită acum Buzău Land.
„În dezvoltarea unui geoparc, este nevoie de înţelegere politică, deoarece nu se poate face nimic fără suportul administraţiei locale şi regional. Denumirea de geoparc aduce credibilitate şi vizibilitate, ajută administraţia locală să obţină punctaje mai bune în finanţarea unor proiecte, ajută şi antreprenorii locali să se dezvolte. În Ţinutul Buzăului, în ultimii ani, au apărut zeci de pensiuni, au apărut puncte gastronomice, trasee de hiking care nu existau înainte“, mai spune Răzvan Popa.
Mai departe, echipa care gestionează Ţinutul Buzăului are trei priorităţi: pregătirea pentru revalidarea UNESCO, dezvoltarea turismului sustenabil, care poate fi făcut fără deplasarea permanentă cu maşina, şi promovarea zonei la nivel internaţional.
Alţi aspiranţi
Lista geoparcurilor aspirante UNESCO este completată de Carpaterra, un teritoriu de dezvoltare sustenabilă cu o suprafaţă de 27.000 de hectare în judeţul Braşov, în zona Racoş-Rupea, potrivit platformei www.geoparcuri.ro.
Un alt geoparc aspirant este Dobrogea chimerică, fiind propus pentru un teritoriu de 2.528 de kilometri pătraţi din judeţul Tulcea, care numără 147.000 de locuitori şi 28 de localităţi. Zona se află la vest şi sud de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, potrivit platformei www.geoparcuri.ro.
